Pietrari.

Pietrari

Comuna Pietrari este aşezată în partea central-nordică a judeţului Vâlcea,în zona treptelor înalte ale dealurilor Subcarpaţilor Getici,pe ambele părţi ale cursului mijlociu al Otăsăului (afluent al Bistriţei vâlcene, în cadrul depresiunii Otăsău, depresiune ce se încadrează în Depresiunea Subcarpatică Olteană).

Centrul civic al localităţii se situează la întretăierea paralelei de 45°6'22" latitudine nordică cu meridianul de 24°6’30” longitudine estică.

Teritoriul comunei se învecinează cu următoarele localitaţi:
-la est cu comuna Stoeneşti, satul Bârlogu, de care o desparte un hotar convenţional axat pe culmea Dealului Mare;
-la sud cu comuna Păuşeşti-Otăsău de care o desparte un hotar convenţional ce traversează pârâul Otăsău şi ajunge spre est până în Dealul Govorei, iar spre vest până în punctul numit “Valea Mare”;
-la vest cu comuna Tomşani, hotar convenţional ce începe din punctul “La Lac” şi merge pe culmea Dealului Tomşani în direcţia SE-NV pe o lungime de 1730 m până în movila din Valea Bună (numită şi Măgură);
-la nord se delimitează de comuna Bărbăteşti (satele Bârzeşti şi Negruleşti) de care o desparte un hotar convenţional în lungime de 1750 m ce începe din punctul “Răduţ”, merge până în piscul Chicirlă, iar de aici, pe o linie sinuoasă, până în matca pârâului Otăsău”(“Cartea de hotărnicie a satului Pietrari de Sus de la 1901”).

Relieful comunei estepredominant deluros. La nord este format din dealurile: Spinete, Vartoapa, La Rapi si Magura. La vest - Dealul Tomsanilor si al Folestilor care se continua spre sud cu Coastele Cernei. La est Dealul Mare. Din Dealul Tomsanilor se desfac spre est dealurile inferioare: Calea Dealului, Culmea Lacului, Jaroste, Aninisul, Ograzile, Dealul lui Guca si Dealul Motesti.

Altitudinea absoluta a acestor dealuri variaza intre 330 m in punctul "Dupa Pisc" si 420 m in punctul "La Nitu", ajungand la 540 m in punctul "Sub Fata". Valea si Lunca Otasaului, ce traverseaza serpuitor localitatea, intregesc relieful acestei asezari.
Ca aspect general valea este asimetrica, mai abrupt fiind malul drept care in cea mai mare parte se sprijina pe dealuri in timp ce malul stang este plat pentru ca este sapat in depozitele ultimei terase a paraului. Lunca Otasaului este destul de bine dezvoltata in special la nord si la sud, spre zonele de intrare si iesire a Otasaului din localitate.Desfasurarea luncii se face pe o lungime de 3,5 km si cu o panta de 15 m. In lungul Vaii Otasaului se disting forme de relief care traseaza evolutia anterioara a acesteia, respectiv terasele. Paraul Otasau are trei terase care sunt bine dezvoltate pe partea stanga pana sub Dealul Mare, latimea acestora variind intre 30 si 200 m in partea centrala si sudica.

Climatul este moderat, de adapost, cu o temperatura medie anuala de 8-9 grade Celsius.

Vanturile sunt de tip neregulat, ele fiind retinute de dealurile ce adapostesc localitatea ca intr-o caldare, asigurand o clima blanda. Vanturile dominante sunt cele dinspre N si S, ele infiltrandu-se in lungul albiei Otasaului.

Tot ca o conditionare a dealurilor inconjuratoare, vanturile nu produc pagube, intensitatea lor fiind scazuta, iar iarna nu se inregistreaza geruri prea mari. Acest fapt este demonstrat si prin aceea ca paraul Otasau, desi cu debit scazut, iarna nu ingheata complet niciodata.
1. Sumar
2. Istorie
3. Invatamant
4. Turism
5. Cultura
6. Biserica
7. Demografie
8. Diverse

Sumar

Coordonate: 45° 06′ 22″ N 24° 6′ 30″ N
Primar: Moraru Nicolae

Istorie

Localitatea PIETRARI este alcatuita din doua sate: Pietrari(sat resedinta de comuna) si Pietrari de Sus.

Străveche aşezare de moşneni,comunitatea umană are origini îndepărtate pe teritoriul localităţii. Urme materiale ale culturilor neolitice au fost identificate întâmplător cu ocazia unor săpături în cătunul Ogrăzi.

Au fost scoase la iveală fragmente ceramice, topoare din piatră şi bronz şi urme de construcţii în care materialul predominant era piatra.(din “Buridava – Studii şi materiale nr.4/1982”, pag.261)

O altă descoperire întâmplătoare s-a făcut în satul Pietrari de Sus când la data de 26 aprilie 1902 mai mulţi localnici au găsit în timpul lucrărilor agricole în punctul Tobuleşti un tezaur de monede geto-dace depozitat într-un vas de lut. S-au putut recupera numai 44 tetradrahme de tip Aninoasa-Dobuleşti care se păstrează la Institutul de Arheologie din Bucuresti.(din “Studii vâlcene nr.V/1982”, pag.34)

Anul 1536 rămâne pana in prezent anul atestării documentare a satului Pietrari printr-un document dat de Radu Paisie Voievod prin care întăreşte “ocină” în Pietrari pentru “Negomir şi fratele său Coman” prin urmatorul document: “ 7044 iunie 23 Din mila lui Dumnezeu, Io Radu Voevod şi domn a toată ţara Unguro-Vlahiei, fiul preabunului şi marelui Radu Voevod: Dă domnia mea această poruncă a domniei mele lui Negomir şi fratelui lui Coman şi cu fiii lor, câţi le va lăsa Dumnezeu,ca să le fie ocină în Pietrari, pentru că au cumpărat de la Stan pentru 260 aspri şi iarăşi au cumpărat de la Albu pentru 260 aspri şi iar au cumpărat de la Stoica pentru 250 aspri, şi iar au cumpărat de la Stanislav pentru 300 aspri şi iar au cumpărat de la Vladu pentru 150 aspri şi iar au cumpărat de la fratele lui Oprea pentru 80 aspri şi iar au cumpărat de la Stanislav pentru 80 aspri şi iar au cumpărat de la Radu pentru 80 de aspri însă din matca râului până în Valea Mare şi între iazul lui Cârstian. Şi iar au cumpărat de la Radu pentru 120 aspri, 2 fălci,şi iar au cumpărat de la Stoica o falcă pentru 90 aspri şi iar au cumpărat de la Stan un loc pentru 55 aspri, iar apoi s-a rădicat Negomir şi cu fratele lui Coman de au schimbat cu Radu ot Pietrari şi cu fraţii lui. Astfel i-au dat locul din jos de Valea Ursului iar Radu şi cu fraţii lui au dat lui Negomir şi fratelui său Coman locul din sus de Valea Ursului, ocină pentru ocină şi în câmp şi în munte şi în toate. Şi iar a dat domnia mea lui Micleuş şi fratelui lui Dumitru ca să le fie ocină în Pietrari, partea lui Negomir oricât se va alege partea lui, pentru că au cumpărat-o pentru 400 aspri … Şi iar a dat domnia mea lui Radu şi cu fratele lui Dumitru, ca să le fie în Pietrari partea lui (…) din Valea Ursului, pentru că au cumpărat-o cu 440 aspri. Şi să le fie din partea lui Radu jumătate pentru că au cumpărat pentru 60 de aspri. Şi au dat domniei mele calul.”

(“Documente privind istoria României”, B.Ţara Românească, sec.XVI,vol.II, pag.210-212)

În document apare menţionat numele voievodului Radu care este de fapt domnitorul Radu Paisie întâlnit la 1536 în documentele privitoare la Ţara Românească. De asemenea, alte documente emise la 1542 (Radu Voievod), 1557 (Pătraşcu cel Bun Voievod), 1578-1581 (Mihnea Turcitu Voievod) ne dovedesc existenţa în aceste locuri a unei aşezări stabile.

Invatamant

Prima scoala din Pietrari apare mentionata la 1836 in satul Pietrari de Jos, fiind atestata documentar intr-un document al Eforiei Scoalelor care este de fapt un tabel in care sunt prezente scolile din judet la anul 1836 descoperit la Arhivele Statului, tabel in care este mentionata si scoala din Pietrari; in 1842 Dumitru Maharia, in varsta de 19 ani, flacau, fiu de preot apare ca invatator aici.

In anul 1838, Nicolae Murgescu, fiu de birnic, era invatator in Pietrari de Sus. In acelasi an la Scoala Normala din Ramnic frecventau cursurile Ioan Moghinescu si Nicolae Murgescu, viitori dascali din Pietrari de Sus si respectiv Pietrari.

In Pietrari de Sus, din 1843 este mentionat ca invatator Toma Ciocescu, de 16 ani, insurat, fiu de birnic.Aceste date au fost culese din volumul "Din Istoria culturii si scolii din judetul Valcea (sec.XVI - XIX) - Lista cu invatatorii si scolile existente in satele din Valcea in anii 1838-1843".

In anul 1857 scoala din Pietrari functiona intr-un local "de nuiele" ce se gasea pe proprietatea boierului Ion Dinculescu; in 1862 se mentioneaza ca la aceeasi scoala cursurile erau frecventate de 13 copii, iar invatator era Zamfir Dumitrescu.

In 1870 se construieste un local de scoala corespunzator, in Pietrari, cu 2 sali de clasa, tot pe proprietatea lui Ion Dinculescu; in 1893 cursurile erau frecventate de 89 de copii. In urma ordinelor trimise de minister si revizorat, in anul 1901 se construieste in Pietrarii de Sus ( si in 1906 in Pietrarii de Jos), un local de scoala cu trei sali de clasa si cancelarie. La localul construit in Pietrari se va mai adauga in 1929 o noua sala (cea care este actualmente atelier) si se infiinteaza oficial, cursul primar de 7 ani, frecventat de 174 elevi (Revizoratul Scolar Valcea, dosar 5/1907). Actul de inspectie facut de revizorul G.Ionescu si datat 5 martie 1910, precizeaza:

"La scoala Pietrarele localul propriu e cu trei sali de clasa si cancelarie. Mobilierul e bunicel insa vechi; localul este bine intretinut; clasele se ventileaza la timp.S-a inregistrat urmatoarea prezenta la clase: la cls. I - 104 elevi, la cls.a II-a - 84, iar la cls. a III-a si a IV-a nici un elev. In total erau 188 scolari. La clase s-a constatat ca atat Tiganila Gh. cat si Ioan N. Sosoaca dovedesc cunostinte complete, elevii fiind buni."
( din "Scoala din Pietrari la 170 de ani")

In 1926 se construia Scoala din Pietrari de Sus cu 2 sali de clasa si o cancelarie; constructia a fost demolata in 1974. Intre anii 1930-1940, respectiv in deceniul al IV-lea al sec al XX-lea, invatamantul era organizat pe trimestre iar scoala purta numele de "Scoala Primara de 7 ani"; deceniul al V-lea din sec. al XX-lea (1941-1950), la prima vedere se caracterizeaza prin stabilitatea dascalilor, prin generalizarea invatamantului de 7 ani, creandu-se invatamantul gimnazial si la sate in urma Reformei Invatamantului din anul 1948, cand invatamantul se organizeaza pe alte baze si se desfasoara pe patrare, pana in anul 1955, iar notarea se facea dupa sistemul sovietic cu note pana la 5. Deceniul al VI-lea al sec . al XX-lea debuteaza la scoala din Pietrari cu cresterea numarului de profesori specializati si prin punerea in practica a prevederilor Legii Invatamantului Public din 1948 pe baza careia se organizeaza la sate Scolile Elementare pe doua cicluri: ciclul I care cuprindea clasele I-IV, ca invatamant primar obligatoriu si gratuit si ciclul al II-lea (clasele V-VII), de asemenea obligatoriu si gratuit, in care predarea se facea de regula de catre profesori, pe specialitati. Scoala functiona atat de dimineata cu clasele primare, cat si dupa amiaza cu clasele V-VII. Aceasta functionare se datora si faptului ca spatiul de scolarizare era format doar din 4 sali de clasa, care abia putea sa cuprinda elevii al caror numar era in continua crestere. In 1960 incepe construirea unui nou local in Pietrari, cu cinci sali de clasa si cancelarie(care in 1961/1962 va fi dat in folosinta), iar in 1964 termina prima promotie de absolventi al scolii de 8 ani. In 1961, in baza unui Decret al Consiliului de Stat s-a trecut la infaptuirea Scolii Generale de 8 ani; tot in acea perioada se transmit in scoli "Regulamentele Scolare" ce vor trebui aplicate in tot sistemul de invatamant din Romania. Pe baza aplicarii prevederilor Decretului si Regulamentului, la scoala din Pietrarii de Sus va functiona numai ciclul I (clasele I-IV). La 5 noiembrie 1966, in urma unei inspectii se incheie un proces verbal in care se precizau urmatoarele: "baza materiala a Scolii Pietrari este pe deplin asigurata prin cele 9 sali de clasa, prin laboratoarele de Fizica, Chimie si Biologie si prin existenta camerei pentru material didactic; cursurile se desfasoara in doua serii intre orele 8 si 12, clasele I-IV si intre 13 si 18, clasele V-VIII". Localul Scolii din Pietrari de Sus, local in care scoala functioneaza si azi, a fost ridicat intre anii 1969/1970 pe baza autorizatiei 172 din 29 IV 1968. In 1973 se incepe construirea unei anexe cu doua laboratoare la Scoala Generala cu clasele I-VIII Pietrari. In 1981 se infiinteaza treapta intai de liceu la Scoala Generala Pietrari, care va fi desfiintata dupa 1989. In 1982 incepe construirea unui nou local al Scolii Pietrari, constructie moderna, cu etaj si cu patru sali de clasa. In 1987 se infiinteaza la aceeasi scoala, Scoala Profesionala Pietrari cu profil agricol care a functionat pana in 1989. In anul scolar 1990-1991 functionau la Scoala Pietrari clasa a IX-a seral si clasa a X-a seral, clase care incepand cu anul scolar 1993/1994 se desfiinteaza. In prezent, in localitate functioneaza in cladirile prezentate in material doua scoli: Scoala cu clasele I-VIII Pietrari si Scoala cu clasele I-IV Pietrari de Sus Aprecieri deosebite se cuvine sa aducem familiilor de dascali care pe parcursul a peste 25 de ani de activitate au fost fauritori de personalitati complete in randul locuitorilor comunei. Printre acestia se numara familiile:-inv. Sosoaca N. Ioan (declarat in anul 1923 Cavaler al Ordinului Coroana Romaniei printr-un act semnat de Regele Ferdinand), inaintas al familiilor de cadre didactice Tudosescu Ion si Adrian.-inv. Merisescu Constantin si Elena;-inv. David Ion si Eufrosina;-inv. Cioaca Ion si prof. Cioaca Silvia;-prof. Merisescu Constantin si Elena;-prof. Balutoiu Ion si Viorica;-inv. Capatanescu Ion si Ioana;-inv. David Iordan si Anica;-inv. Nicula Ion si Victorina;-prof. Dinculescu Constantin si educatoare Dinculescu Elena;-prof. Tudosescu Adrian si Elena;-prof. Radu Emil si Aurelia;-inv. Sosoaca Nicolae si Constantina;-inv. Veteleanu Adrian si Silvia .DIRECTORII SCOLILOR DIN PIETRARI (DIN 1917 PANA IN 2011)SCOALA PIETRARIIoan N.Sosoaca 1917-1922; 1924-1929Dumitru Popescu 1922-1924; 1929-1938Constantin Meresescu 1939-1950Nicolae Popescu 1950-1952; 1954-1955Maria Vulpe 1952-1954Stoicescu Petre 1955-1958Emilian Deaconescu 1958-1960Iosif Marcusanu 1960-1966Meresescu Constantin 1966-1974; 1984-1989; 1991-1994Balutoiu Ion 1974-1984; 1994-1998Matei Dorela 1989-1991Apostolescu Teodor 1999-2011SCOALA PIETRARII DE SUSPietraru Constantin 1920-1925Zamfirescu Getta 1925-1928; 1930-1938; 1943-1946David N.Ion 1928-1930; 1938-1942; 1946-1950Stoican Ion 1950-1951Maria Vulpe 1951-1952Apostolescu Anania 1952-1956Capatanescu Ion 1956-1979; 1985-1990Nicula Ion 1979-1985David Iordan 1990-1991David Anica 1991-1992Apostolescu Teodor 1992-1997Tudosescu Adrian 1997-2011Datele au fost extrase in mare masura din lucrarea "Scoala din Pietrari la 170 de ani", autor prof.Constantin Meresescu, aparuta la editura Offsetcolor in anul 2006.

Turism


Sat de “mosneni” cu o vechime de peste 500 de ani, situat intr-o“caldare” depresionara marginita de jur-imprejur de dealuri cu altitudini cuprinse intre 450 si 600 m, favorizata de un climat de adapost, cu ierni nu prea aspre si cu veri cu un grad de continentalism ca si podisurile, cu temperaturi moderate (maxima absoluta in jur de 38C), situat in apropierea unor localitati cu un important potential turistic si balnear (Horezu, Govora), cu paduri de foioase si cu livezi de pomi fructiferi care ”imbraca” dealurile pe care se intinde asezarea, cu oameni ospitalieri, cu lipsa unei poluari care sa altereze habitatul, sunt argumente care fac din localitatea noastra o posibila destinatie. De asemenea, gospodariile nou construite care beneficiaza de un confort sporit si de dotari casnice moderne ar putea practica o forma de agroturism cu pensiune completa, toate alimentele putand fii produse in gospodariile proprii.Prin asezarea sa, comuna constituie un loc obligatoriu de trecere al turistilor spre manastirile Hurez, Arnota, Manastirea Dintr-un Lemn de la Serbanesti sau culele de la Maldaresti, fapt ce amplifica functia turistica a localitatii.Frumusetea peisajului, impusa de forma de bazinet atribuie un plus de atractivitate zonei Pietrarilor, la care se adauga si frumoasa panorama a Muntilor Capatanii ce se profileaza in zare. Existenta izvoarelor sarate recomandate in tratarea bolilor reumatice, precum si amenajarea rudimentara a unor cabine de bai calde si reci, cu activitate sporadica in sezonul calduros, imprima localitatii si un caracter balnear, deocamdata destul de timid.Arhitectura populara locala caracterizata prin case cu un singur nivel prevazute cu verande sprijinite pe stalpi de lemn frumos ornamentati sau pe stalpi de ciment, portul popular compus din costume nationale cusute pe rosu, purtatul maramelor, camasile cu fusta lunga cu rauri la poale, la barbati, sunt trasaturi etnografice specifice localitatii si daca ar fi puse in valoare, ar putea mari atractivitatea turistica.Cele trei balciuri care se organizeaza in comuna anual, constituie tot atatea momente de realizare a unui schimb de experienta pe teme etnografice, mai ales ca odata cu balciul din 16 aprilie se organizeaza, incepand din anul 1970, manifestarea etnografica de nivel judetean intitulata “Hora costumelor", un adevarat "brand" cultural al localitatii noastre. In viitor, prin extinderea si modernizarea cabinelor pentru baile sarate (care au fost retrocedate vechilor proprietari si ar putea fi amenajate de un investitor particular), prin infiintarea unei mici statiuni balneoclimaterice, se poate amplifica atat functia balneara cat si cea turistica a comunei. Se impune de asemenea organizarea unui muzeu al satului in care sa se adune relicve si elemente de arta populara, de folclor, de numismatica, de pe intinsul intregii zone, ceea ce va putea grabi intrarea comunei in circuitul turistic al judetului.

Cultura


In localitatea noastra functioneaza doua institutii de cultura: Caminul Cultural si Biblioteca Comunala.Camine culturale1. Caminul cultural Pietrari de Jos care initial a purtat numele de “Traian Dumitrescu”, a fost infiintat si afiliat F.R. inca din anul 1929, preotul paroh din acea vreme, Stefan Popescu, fiind si directorul caminului.Localul actual al Caminului Cultural din Pietrari a fost construit dupa anul 1950 – pe temelia unei foste magazii de marfuri ce apartinea negustorului Chiliman; in acest local functioneaza caminul cultural si azi.2.Caminul cultural din Pietrarii de Sus infiintat in anul 1939, afiliat F.R., fostul paroh fiind si aici presedinte(conform documentelor din Arhiva Pietrari). Localul Caminului Cultural din Pietrarii de Sus s-a construit in 1957.Dupa anul 1960 se stabileste functia si norma de director de camin cultural ocupata de prof. Meresescu Constantin.In cadrul acestei institutii de cultura au luat fiinta si si-au desfasurat activitatea multe formatii artistica cum ar fi : corul mixt, pe patru voci, dirijat de prof. N.Gh. Popescu-Rebus; brigazi artistice; grupuri vocale; formatii de teatru de amatori; echipa de dansuri populare; echipa de fluierasi; taraf si formatii de muzica usoara. Prin activitatea acestor formatii artistice, cu precadere a corului mixt, caminul cultural a fost prezent la diverse programe organizate pe plan local sau la concursuri judetene si interjudetene. In cadrul acestor concursuri s-au obtinut o serie intreaga de premii si mentiuni.Dupa 1990 activitatea cultural – artistica a fost continuata, caminul cultural participand la diverse concursuri si manifestari culturale precum: “Braul de Aur”, “Tinerete-fara-batranete”, “Sarbatoarea capsunului”, “Fagurele de Aur”, “Invartita dorului”, “Glasul Otasaului”, "ZILELE VALCII" la Rm.Valcea, "ZILELE CULTURII POPULARE VALCENE" organizate la Muzeul Satului din Dumbrava Sibiului.Principala activitate (si cea mai importanta) care dainuie de peste 30 de ani ramane “Hora costumelor” care a fost si este sustinuta de forurile locale, de cadrele didactice si de sponsorii de pe raza comunei. De asemenea, s-a reusit maturizarea formatiilor artistice pregatite de dl. Constantin Diaconu, directorul actual al Caminului cultural Pietrari, respectiv a formatiilor de dansuri populare "CORONITA" si "MOSTENITORII" si a Grupului vocal "MOSTENITORII". Formatiile enumerate au participat la importante sarbatori si festivaluri, la emisiuni televizate ale posturilor de televiziune locale sau nationale (Valcea 1, Etalon si Favorit).Biblioteca Publica Locala Pietrari:Primul document care certifica existenta unei biblioteci comunale in Pietrari este un proces-verbal incheiat la data de 19 aprilie 1936 (gasit in Arhiva Primariei Pietrari) in care se specifica infiintarea Bibliotecii Comunale Pietrari ce va functiona in cadrul Caminului Cultural “Traian Dumitrescu”. Se mentioneaza ca biblioteca la infiintare are un numar de 200 volume, cartile fiind donate de invatatorii Popescu Dumitru, Sosoaca Gheorghe, Merisescu Constantin si Dinculescu I.Constantin, acestia fiind initiatorii infiintarii unei biblioteci in localitate.Inainte de aceasta data, din informatiile culese de la localnici, se pare ca functiona o biblioteca intr-o casuta cu doua camarute dispusa vis-à-vis de magazia de fructe a negustorului Chilibar; pe fundatia acestei magazii a fost construit in anul 1950 Caminul Cultural “Traian Dumitrescu” in care a fost apoi mutata si imbogatita biblioteca. Dupa anul 1957, cand s-a ridicat Caminul Cultural Pietrari de Sus, sediul bibliotecii a fost mutat intr-una din incaperi. In perioada 1948-1949, fara a exista documente care sa mentioneze aceste lucruri, se pare ca domnul N.Gh.Popescu-Rebus a reusit sa puna bazele infiintarii unei biblioteci scolare , fiind in acea vreme profesor de lb.romana la scoala din localitate.Postul de bibliotecar a cunoscut de-a lungul timpului perioade in care a functionat cu jumatate de norma (dupa 1978, pana in 1990). De asemenea, au existat perioade in care functia de bibliotecar a fost indeplinita de directorul Caminului Cultural Pietrari. Incepand cu anul 1990 se reinfiinteaza post cu norma intreaga.Bibliotecari de-a lungul timpului:1.Mesteru Alexandru : 1958-1960 ;2.Berbecel (Meresescu) I.Constantin :1960-1961;3.Cartala Ghe.Gheorghe : 1961-1963;4.Iana Georgeta : 1963-1965;5.Meresescu V.Elena : 1965-1966;6.Cebuc Ionel : 1968-1970;7.Dinca Natalia : 1970-1974;8.Radu Aurelia : 1974-1977;9.Ivan (Berbecel) Cornelia: 1977-1978;10.Berbecel Ghe.Constantin: 1978-1979;11.Radu Aurelia(1/2 norma): 1979-1990;12.Popescu Crina : 1990-2011.Intre anii 1961-1978 se desfasurau unele activitati in cadrul cercurilor de citit organizate pe circumscriptii electorale; nu au existat case de citit.Din activitatile ce s-au desfasurat in cadrul bibliotecii incepand cu anul 1991: prezentarea noutatilor achizitionate (atat prin liste bibliografice cat si prin prezentarea volumelor), spectacole pregatite de bibliotecara dedicate unor evenimente istorice sau culturale, “Clubul curiosilor”(infiintat in 1994), “Cercul rebus N.Gh.Popescu-Rebus”(1994), participare la pregatirea si desfasurarea manifestarii traditionale “Hora costumelor”, concursul “Tinerete fara batranete”, “EMINESCIANA”, “I.L.CARAGIALE”, expozitii si prezentari de carte dedicate diferitilor scriitori, activitati de cercetare si documentare - “CRONICA LOCALA”, “MONOGRAFIA COMUNEI PIETRARI”, “SCOALA DIN PIETRARI LA 170 DE ANI”, “SCHITA MONOGRAFICA A BIBLIOTECII PUBLICE LOCALE PIETRARI”, “FISIERUL PERSONALIA”, “BIBLIOGRAFIA LOCALA”, lansari de carte, editarea unei foi volante numita “VOUA”, initierea si colaborarea cu diferite publicatii locale sau judetene: revista scolii -“Muguri de lumina”, revista “Otasau” din Pausesti-Otasau, revista “Realitatea” a Caminului Cultural Pietrari, revista “Casa Cartii” a Bibliotecii Judetene “Antim Ivireanul” Rm.Valcea, cu ziarul local “Viata Valcii”; activitati dedicate promovarii bibliotecii si lecturii: “Ziua Bibliotecii Publice Locale Pietrari”, 24-30 aprilie -“Saptamana promovarii bibliotecii locale”, “Zilele literaturii pentru copii”, “Ziua cititorilor pensionari”, “Ziua traditiei”, “Ziua Eroilor”,”Cercul de pictura pe sticla”(infiintat in 2005), cercuri de lectura, de teatru, de ecologie, lectii de literatura, biologie, sustinute de si in biblioteca; participarea la Concursul “Cea mai buna biblioteca publica locala din judetul Valcea” unde s-au obtinut urmatoarele rezultate: la prima editie a concursului – locul I la faza interlocalitati; la editia a II-a – locul I (centru Pietrari); intocmirea unei parti din catalogul sistematic si a unei parti din catalogul alfabetic; pregatirea de catre bibliotecara a echipelor de recitatori, de teatru si de dans modern; intocmirea de recenzii ale diferitelor volume la cererea cititorilor; intocmirea unor harti literare si a unor planse care prezinta date selective despre localitate; amenajarea noului spatiu destinat bibliotecii si dotarea acesteia cu un calculator, achizitionarea programului de biblioteca T-Lib si inregistrarea in acesta a unui numar de peste 3500 unitati de biblioteca, conectarea la internet a bibliotecii in anul 2008, realizarea revistei bibliotecii intitulata “Petale de lumina”.Cea mai mare reusita a Bibliotecii Pietrari si a Administratiei locale Pietrari a fost inscrierea in Programul National "Biblionet-lumea in biblioteca mea" in anul 2009,fiind printre primele biblioteci din judet inscrise in acest program de dotare cu tehnologie moderna a bibliotecilor finantat de Fundatia Bill si Melinda Gates si implementat de IREX Bucuresti.Prin acest program Biblioteca Pietrari a devenit un centru de informare si documentare locala, putand sa ofere alte servicii mult mai moderne utilizatorilor ei. Personalitati ale localitatii:* Scriitori: Ion Scurtu; Mihai Buricea (poet, prof.dr.la A.S.E.Craiova); N.Gh.Popescu-Rebus (publicist); Cornel Moraru (critic literar si gazetar); Merisescu Gheorghe (muzicolog)* Tipografi si cronicari: Dionisie Eclesiarhul; Episcopul Climent* Actori: Sorin Dinculescu (actor la Teatrul Masca)* Doctori intr-un domeniu socio-uman: Nicolae David (prof.dr. A.S.E. Bucuresti); Ion Pana (prof.univ. dr. la A.S.E. Craiova); Ileana Zmeu (prof. univ. dr. la Universitatea de Stiinte Agricole Bucuresti)

Biserica

Biserica cu hramul "Cuvioasa Paraschiva". Biserica este de tip nava, cu pridvor mic, sustinut de stalpi de lemn si are o singura camera cu functie de naos si pronaos. Traditia istorica spune ca monumentul a fost ridicat in ultima parte a veacului al XVIII-lea de catre mosnenii din sat; credem insa ca la aceasta data a fost refacut altarul din zid, iar ca tipologie, monumentul se inscrie in clasa bisericilor din lemn, de la sfarsitul veacului al XVI-lea, inceputul veacului al XVII-lea.Biserica veche din Pietrari de Sus, construita la 1865 in timpul domnitorului Al.I.Cuza, cu urmatoarea pisanie: "Acest sfant si dumnezeiesc monument s-au radicat in zilele preainaltatorului nostru domn Alexandru Ioan Cuza, cu blagoslovenia preasfintiei sale episcopul Ramnicului Valcii si Noului Severin, de D.D. Calinic la anul de la Hristos 1865, cu cheltuiala R.R. lui Hristos Toma Ereu cu Marica Creita, Dumitru Ereu, Constantin Ereita si Radu Ereu..." Biserica noua din Pietrari de Jos, cu hramul Cuvioasa Paraschiva, construita in anul 1907. Pisania acesteia este urmatoarea: "Aceasta sf. Biserica parohiala cu hramul "Cuvioasa Paraschiva" s-au cladit din temelie cu staruinta si cheltuiala preotului paroh Stefan Popescu ajutat fiind si de alti binevoitori crestini in al X-lea an de pastorie al P.S. sale parintelui episcop D.D.Atanasie. In anul mantuirei 1907". Biserica noua din Pietrari de Sus, construita la 1922, care are urmatoarea inscriptie in pisanie: "Aceasta Sf. Biserica Parohiala cu hramul Sf.Voievozi s-au cladit din temelie prin staruinta preotului paroh G.Nicolaescu si a epitropilor Toma I.Cazacu, Ioan Popescu si alti enoriasi si cu cheltuiala tuturor enoriasilor si alti piosi crestini in al II-lea an de pastorire al P.S. Sale parintelui Episcop D.D. Vartolomeu in anul mantuirei 1922". Pictura acestei biserici a fost executata de pictorul I.Dogarescu in anul 1920. La 26 mai 1996 se sfintea Biserica cu hramul Sf. Nicolae din Anghelesti (Carpinis), cea mai noua biserica din localitatea noastra, ce a fost ridicata sub indrumarea preotului Manu Gheorghe (decedat) si prin sprijinul primarului din acea vreme, Tudosescu Adrian, si a sponsorizarilor primite de la S.C.OLTCHIM S.A. si S.C. HOREZU '93.

Demografie

Date statistice corespunzatoare anului 2008:Numar de locuitori la sfarsitul anului 2008- 3304 persoane Structura populatiei : * dupa sex : M - 1581; F - 1723; * dupa ocupatii: angajati- 634; meseriasi- 68; agricultori- 593, dintre care 26 au pensie de agricultor; pensionari-935 ; * pe grupe de varsta: 0-6 ani = 234 (M 115;F119); 7-14 ani=300 (M147;F153); 15-18 ani=300 (M147;F153); 19-23 ani=333(M163;F170); 24-35 ani=567 (M267; F290);36-50 ani=600 (M293;F307); 51-60 ani=367(M180;F187);peste 60 ani=603 (M292;F311) 0-14 ani= 534; 14-25 ani=633;25-50 ani=1167; 50-60 ani=367;peste 60=603 Nasteri - 14; Casatorii - 11; Decese - 47; Ajutor social - 82 persoane; Persoane cu handicap - 32; Studenti - 27 Elevi - 253; Cadre didactice - 11 invatatori si educatoare; 17 profesori Cititori - 436; 5022 vol eliberate; frecventa anuala 3652 cititori Mijloace de transport: 397 autovehicule; 35 autoutilitare; 5 tractoare si 12 carute. Someri - 70 Veterani de razboi - 14 Alocatii de stat - 362

Diverse


"HORA COSTUMELOR" / SARBATOAREA PORTULUI POPULAR - manifestare traditionala ce se desfasoara in localitate incepand neoficial din anul 1969 si oficial din anul 1970, in ziua Balciului Floriilor. Initiativa de a organiza un concurs si o parada a portului popular valcean a fost stimulata de un fapt binecunoscut in traditia vechilor sate valcene: primavara fiecare fata iesea la hora cu costumul lucrat in noptile lungi ale iernii si astfel hora satului devenea un cadru prielnic pentru etalarea harniciei, priceperii si talentului in arta de a tese si a coase. Iata de ce si numele acestei manifestari artistice si culturale este "HORA COSTUMELOR"(ce a ajuns la a XXXVIII-a editie). Chiar si data la care are loc acest concurs este semnificativa, in Duminica Floriilor, simbol al primaverii si al renasterii la viata a naturii dupa indelungata iarna. Editiile acestei traditionale manifestari, de-a lungul timpului s-au impletit cu alte manifestari culturale: prezentarea de noutati editoriale valcene cu profil etnografic si folcloric, expozitii de carte, medalioane literare, colocvii, sezatori, etc. Creatori populari premiati de-a lungul vremii: Radu Olimpia, Silvia Veteleanu, Anica David, Tilciu Zenovia, Eugenia Marinoiu, Maria Mitroi, Pavelescu Ioana, Berbecel Elena, Sitaru Victoria, Popescu Maria, Ceprezaru Simona, etc.
PietrariIntra acum!

Anunturi

adauga si tu
Adauga anunt!